sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Unirea Bucovinei cu România sărbătorită la Brăila


Primul recital al trupei folk “Generaţii”






Pe 28 noiembrie se împlinesc 91 de ani de la unirea Bucovinei cu România. Pentru a celebra acest eveniment istoric, la şcoala nr. 6 a avut loc o serie de manifestări cu caracter cultural. Elevi de toate vârstele, părinţi şi profesori, membri ai Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, ai Casei de Cultură a Muncipiului au rememorat împreună momentul de la începutul secolului, când pământul Bucovinei a întregit ţara mamă.
Cu această ocazie, a fost evocat şi domnitorul Grigore al III-lea Ghica, asasinat din cauza faptului că a protestat împotriva pierderii Bucovinei, după ce Austria s-a înţeles în secret cu Rusia şi, în 1775, obţine acest ţinut de la Înalta Poartă. Austriecii au cerut turcilor să-l înlăture, iar aceştia au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Grigore, care l-a ucis la data de 1 septembrie 1777, spre indignarea opiniei publice europene. Este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iaşi. Pe lângă domnitorul Ghica, copiii au mai evocat şi alte figuri ale momentului istoric din 1918. Corul Armonia şi-a adus şi el contribuţia la atmosfera specială în care s-au desfăşurat manifestările. Pentru prima dată, a urcat pe scenă nou înfiinţata trupă de muzică folk coordonată de profesorul Mişu Popescu- "Generaţii". Din această trupă fac parte copii de la şcolile din cartierele Viziru şi Radu Negru.

Scurt istoric al evenimentului de la 28 noiembrie 1918

Bucovina a fost rapita de Imperiul Habsburgic in anul 1775, iar din anul 1867 a facut parte din statul dualist austro-ungar. Chiar daca a fost supusa de catre austrieci unui aspru proces de deznationalizare si de germanizare, Bucovina nu si-a pierdut caracterul romanesc. In toamna anului 1918, Austro-Ungaria isi traia ultimele clipe.

Miscarea de eliberare a bucovinenilor s-a intensificat, iar la data de 14/27 octombrie 1918 a fost convocata o adunare a reprezentantilor populatiei romanesti din provincie. Atunci s-a hotarat unirea Bucovinei cu celelalte teritorii romanesti care faceau parte din Austro-Ungaria, intr-un stat national independent.

Intrarea trupelor ucrainene in Bucovina, pe care voiau sa o ocupe, l-a determinat pe marele fruntas bucovinean, Iancu Flondor, sa ceara interventia armatei romane. In aceste conditii, la data de 15/28 noiembrie 1918, la Cernauti, a fost convocat un congres general al Bucovinei, la care au participat reprezentanti ai romanilor si ai tuturor etniilor din aceasta provincie. Acesta a proclamat, cu unanimitatea voturilor exprimate, unirea neconditionata a Bucovinei cu Romania.

joi, 19 noiembrie 2009

Cu Băsescu, fără Băsescu


România - ţara fantomă

Într-un stat normal, cei doi procurori care s-au remarcat în lupta lor cu corpuţia din România prin aceea că au făcut scăpaţi peste graniţe singurii indivizi despre care existau dovezi că sunt, unul spion, celălalt terorist, n-ar mai fi devenit vedete de campanie, ci ar fi fost obligaţi de colegii lor la reculegere în locuri mult mai răcoroase decât platourile de filmare ale televiziunlor aservite unor interese diferite de cele ale publicului telespectator.
Faptul că se întâmplă toate acestea, iar instituţiile care se ocupă cu apărarea statului de drept şi cu siguranţa naţională nu reacţionează ne dă nouă, muritorilor de rând, certitudinea că aceste instituţii sunt infiltrate la vârf de oameni care se află în slujba altora decât cea a statului din care fac parte.
Mi-e din ce în ce mai clar că în această campanie nu se mai înfruntă oameni angajaţi politic, ci forţe oculte care vor sa-şi impună dominaţia în acest spaţiu geografic. Sub ochii noştri, teoria conspiraţiei încetează să mai fie doar o teorie. De halul în care a ajuns poporul astăzi, de la sarăcia materială până la dezintergarea spirituală şi morală, nu sunt responsabili numai politicienii care de 20 de ani se înlocuiesc unii pe alţii la putere. Dacă ar fi existat măcar un nucleu de bărbaţi de stat orientaţi către apărarea siguranţei şi valorilor naţionale, n-am fi asistat astăzi neputincioşi la ciomăgelile unor grupări de privilegiaţi iresponsabili al căror scop comun este prădarea avuţiei naţionale. Ne va fi din ce în ce mai rău şi cu Băsescu, şi fără Băsescu.
Nu văd cum, ajunşi într-un asemenea stadiu de disoluţie, mai poate fi împiedicată ieşirea noasatră din istorie. Dintr-un popor care a fost în stare să dea atâţia oameni valoroşi, dispuşi la sacrificii incredibile pentru a păstra fiinţa naţională, am ajuns o populaţie fără structură morală, lipsită de repere, incapabilă să gândească în viitor, inconştientă de moştenirea pe care o lasă generaţiilor viitoare. Singur, Dummnezeu ştie dacă mai are planuri cu noi.

duminică, 15 noiembrie 2009

Crin Antonescu, candidatul ideal cu un PNL ireal



Situaţia de la Brăila se regăseşte în mai toate filialele liberale

Inteligent şi spontan, delicat dar ferm, Crin Antonescu a reuşit să ne arate modelul de politician complet diferit de produsele oportuniste şi populiste ale clasei politice româneşi din ultimii 20 de ani. Prin comparaţie, judecând după virulenţa replicilor legate de flotă şi promovarea unui anume tip de femei in politică, Traian Băsescu s-a dovedit vulnerabil, agresiv şi făţarnic în confruntarea care îi conferă liberalului statutul de principal contracandidat al preşedintelui-torpilă.
Deşi cei mai mulţi s-au repezit să argumenteze cât a pierdut Băsescu din această confruntare, personal consider că urmările spectacolului de la Cluj au fost atent cântărite. Pentru că singurul perdant a fost, de fapt, absentul Mircea Geoană.
Datorită uriaşului potenţial pe care îl are PSD, candidatul social-democrat rămâne încă adevăratul adversar politic, singurul capabil să ameninţe poziţia lui Băsescu.  Din păcate, şi preşedintele încă în exerciţiu ştie acest lucru, oricât de sublimă ar fi prestaţia lui Crin Antonescu acesta are un uriaş handicap. Entuziasmul care i-a cuprins pe comentatorii politici nu ţine seama de faptul că preşedintele liberal nu dispune în teritoriu de maşinăria de partid pe care o are candidatul PD-L. Din păcate, cele mai multe filiale ale PNL, printre care şi cea de la Brăila, nu reuşesc să-şi susţină preşedintele şi să disperseze mesajele lui. Mai grav, aceste filiale se manifestă de parcă ar fi anexe ale PSD. De nicăieri din teritoriu nu se constată o opoziţie reală PNL-PSD. În acest context, se explică de ce, paradoxal, Băsescu preferă să îi transfere lui Crin Antonescu rolul de principal adversar. Oricât de dură va fi confruntarea dintre ei în turul al doilea, în absenţa unei structuri coerente de partid, candidatului PNL îi va fi aproape imposibil să-i aducă la vot pe electorii dezamăgiţi de prestaţia marinarului care nu mai cred în ideea de schimbare.
În schimb, maşinăria bine pusă la punct a PD-L-ului îşi va face treaba exemplar şi, lucru pe care l-am mai adus în discuţie- http://brailanews.blogspot.com/2009/10/din-pacate-doar-basescu-stie-ce-face.html - , va profita de toate avantajele puterii, storcând tot ce va putea de la alegătorii din mediul rural.

sâmbătă, 7 noiembrie 2009

Adevăr istoric rostit acum aproape un secol:


 "Ţara aceasta piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe”

Opt noiembrie este sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, în jurul cărora Biserica adună şi serbează toată obştea, tot "soborul" de îngeri laolaltă, ieşiţi victorioşi din confruntarea cu răul absolut.


Tuturor celor care poartă numele sfinţilor acestei zile de 8 noiembrie (printre care se număra şi fiica mea) le urez sănătate, fericire şi, nu în ultimul rând, înţelepciune!

Dacă despre semnificaţia religioasă a acestei zile s-au scris tomuri intregi, despre simbolistica în istoria românilor a luptei purtate de arhangelul Mihail nu prea îndrăznesc mulţi să scrie din cauza controverselor legate de mişcarea legionară.

 


Şi pentru că în marasmul de astăzi, care se agravează zi după zi, orizontul nostru spiritual, cultural şi politic se îngustează îngrijorător, se cuvine a pune, cu această ocazie, reflectorul pe episodul legionar al istoriei noastre, care a reuşit să stârnească interesul unor personalităţi complexe ale spiritului românesc precum  Nae Ionescu sau Mircea Eliade. Se spune că învingătorii scriu istoria. Cum în deceniile care au urmat mişcării legionare tot ceea ce s-a consemnat a însemnat o uriaşă şi revoltătoare mistificare a trecutului, este lesne de înţeles că şi în prezent cei care scriu istoria au alte interese decât cele ale românilor. Legionarii nu au fost nişte sfinţi, dar n-au fost nici demonii arătaţi cu degetul în cărţile de istorie.
Despre ei, Wikipedia menţionează: Legiunea Arhanghelul Mihail, numită pe scurt Mişcarea Legionară, a fost o organizaţie naţionalistă din România interbelică. A fost creată la data de 24 iunie 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu. Organizaţia a avut un caracter mistic-religios, violent anticomunist, antisemit şi antimasonic.
Co-fondatori ai mişcării au fost, pe lângă Zelea-Codreanu, Ion Moţa, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu şi Ilie Gârneaţă.
În anul 1930 Corneliu Zelea Codreanu înfiinţează o organizaţie anexă a Mişcării Legionare, intitulată Garda de Fier, organizaţie care să cuprindă în rândurile sale orice partid sau grupare, indiferent de adversităţile politice, care doreşte să lupte împotriva expansiunii comunismului din URSS. După aceasta Mişcarea Legionară a fost denumită uneori şi Garda de Fier.
Despre originile mişcării, Neagu Djuvara (n. n.- un istoric autentic, nu un falsificator, dar ignorat cu desăvârşire de programa şcolară) scrie: "Să nu credeţi, cum spun adversarii Mişcării Legionare, că a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Mişcarea Legionară a fost o mişcare autohtonă, născută din grupări studenţeşti anticomuniste"[3]
Legiunea nu a avut un program politic oficial. În cuvintele lui Corneliu Zelea-Codreanu, "Ţara aceasta piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe. Aceasta este părerea noastră."[4]. Pentru alegerile parlamentare din 1933, însă [...] "legionarii s-au pregătit de alegerile din ţară cu un program atât de violent fascist, antisemit si antioccidental, încât liberalul I. G. Duca, însărcinat de rege să organizeze alegerile, a crezut de cuviinţă să interzică participarea la alegeri a Gărzii de Fier". [5].