BrăilaNews sprijină campania ”Brăila curată”

Salut initiativa al cărei scop este demascarea și scoaterea din viața publică a celor care, de douăzeci de ani, au transferat avutul public în conturile personale, iar pe brăileni i-au adus într-un stadiu de sărăcie și  umilință fără precedent. ”Brăila curată” este curentul de opinie care s-a manifestat spontan, în timul unei emisiuni televizate, când mai mulți brăileni au prins curaj și au fost alături de mine, după ce baronul Stancu și-a permis, la adăpostul sediului PSD și încurajat de atitudinea slugarnică a ziariștilor-lachei, să-și arate adevărata față de parvenit care își închipuie ca are un rol mesianic pe feuda luată în stăpânire. Nemulțumirile au prins contur și s-au transformat într-o adevărată campanie. Așa cum un bulgăre de zăpadă rostogolit ajunge la baza muntelui un adevărat bolovan care strivește uscăturile ce-i ies în cale, cum am afirmat de nenumărate ori pe acest blog, numai un efort comun colectiv ne poate da șansa la o viață normală într-un oraș care altădată era locuit de oameni curajosi și demni. Brăilenii au avut curajul să-l înfrunte chiar și pe Ștefan cel Mare, căruia i-au și trimis o scrisoare sfidătoare, cunoscută drept primul pamflet politic românesc. Stancu cel Mic și oastea lui de slugi ar trebui să citească și ei de ce sunt în stare brăilenii, atunci când răbdarea lor ajunge la capăt:

Scrisoarea brăilenilor către Ştefan cel Mare (1481)
De la toţi boierii brăileni şi de la toţi cnezii şi de la toţi rumânii, scriem ţie, domnului moldovenesc, Ştefane voievod. Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creieri de-ţi prăpădeşti cerneala şi hârtia pentru un copil de curvă, fiul Călţunei, şi zici că-ţi este fiu? Dacă ţi-e fiu şi vrei să-i faci bine, atunci lasă-l să fie după moartea ta domn în locul tău, iar pe mumă-sa ia-o şi ţine-o să-ţi fie doamnă; cum au ţinut-o în ţara noastră toţi pescarii din Brăila, ţine-o şi tu să-ţi fie doamnă. Şi învaţă-ţi ţara ta cum să te slujească, iar de noi să te fereşti; căci de cauţi duşman, ai să-l găseşti. Şi aşa să ştii: domn avem, mare şi bun, şi avem pace din toate părţile; şi să ştii că toţi pe capete vom veni asupra ta şi vom sta pe lângă domnul nostru Basarab voievod, măcar de-ar fi să ne pierdem capetele.

Nota Bene: Acest text a fost scris (în slavonă) pe spatele unei scrisori (tot în slavonă) în care Stefan cel Mare solicita brăilenilor să se alăture unui anume Mircea, pe care dorea să-l instaleze domn al Ţării Româneşti. O scrisoare similară a trimis Ştefan buzoienilor şi râmnicenilor, bucurându-se de un răspuns asemănător. Dincolo de necunoscutele care planează asupra datei, locului şi autorului textului — astfel, nu ştim cine anume a redactat aceste răspunsuri, şi în ce măsură ele au fost scrise de o singură persoană sau sunt rodul unei consultări mai largi — el reflectă animozitatea existentă în ţinuturile de graniţă ale Ţării Româneşti împotriva lui Ştefan cel Mare, care în 1470 arsese Brăila. Totodată, documentul reflectă opţiunea majorităţii boierimii muntene pentru acceptarea suzeranităţii otomane, şi refuzul de a se alătura luptei antiotomane animate în acel moment de Ştefan cel Mare.

Bogdan Murgescu – Istoria Romaniei in texte