Loredana Alexandru este o femeie curajoasă..sau neinformată

Funcţia trece, problemele rămân

Primul paşaport biometric la Brăila aparţine doamnei ex-prefect


 Tehnologia de identificare are şi aplicaţii suspecte


“Elemente de noutate ale documentelor biometrice

Din punctul de vedere al analizei de fata, doua elemente ale noului document au fost gasite relevante: introducerea cipului RFID in documente oficiale si stocarea amprentelor. Fara a mai intra intr-o descriere detaliata a tehnologiei RFID, reamintesc ca cipul RFID contine o memorie unde pot fi stocate informatii care pot fi citite de la distanta. In majoritatea statelor care au adoptat acest gen de pasaport, informatiile de pe cipul RFID sunt aceleasi cu cele inscrise pe hartie. Totusi, Romania este unul din cele cateva state care au decis si amprentarea posesorilor pasaportului si stocarea amprentelor in format digital in memoria cipului. Pentru a se asigura ca datele de pe pasaport nu sunt accesate de cititoare neautorizate si nu sunt clonate, a fost implementat un sistem care presupune criptarea informatiilor stocate pe cip astfel incat ele sa nu poata fi citite decat de terminalele autorizate de la granita.
Fiecare din cele doua elemente pot fi sursa atingerii unor sensibilitati sau erodarii unor drepturi.

Cipul RFID

Cipul RFID inserat in document aduce un caracter dinamic informatiei folosite pentru identificare. Astfel, de exemplu, pe langa simpla prezenta a acelorasi date din pasaport, unele state au decis amprentarea, altele nu, altele au decis inregistrarea a doua degete, altele a tuturor degetelor. Infrastructura tehnologica in colaborare cu cea legislativa face posibila adaugarea si a altor informatii in viitor daca se va dori (irisul, informatii ADN, etc.). Faptul ca introducerea acestor documente a fost facuta fara dezbatere publica nu ofera deloc incredere ca decizia introducerii altor informatii personale in viitor nu va fi luata in aceeasi maniera.

Aplicatii controversate

O alta sursa de ingrijorare ar putea veni din folosirea pentru documente de identificare personala a unei tehnologii (RFID) care are si aplicatii controversate. Simpla existenta a variantei implantabile subcutanat si faptul ca ea este folosita in din ce in ce mai multe contexte pentru identificarea si urmarirea oamenilor (de la cel medical inspre cel militar), duce cu gandul la un viitor in care si unele autoritati ar putea decide schimbarea pasapoartelor biometrice cu o varianta a acestei tehnologii. Ingrijorarea este intarita si observand ca autoritati actuale nu au ezitat sa impuna tehnologia RFID pentru urmarirea cetatenilor [6].

Inca o sursa de ingrijorare legata strict de elementul RFID vine din perceptia imaturitatii sistemului, mai ales in ce priveste securitatea datelor (a documentului si a bazei de date). Desigur, problema securitatii bazei de date nu este specifica pasapoartelor ci este generala tuturor sistemelor care gestioneaza date personale cum vom vedea mai jos. Despre securitatea documentului in sine, mai multe variante au fost aratate ca fiind nesigure [7], [8], desi autoritatile romane au adoptat o varianta ulterioara (P5CD080) si sustin ca implementeaza standarde de securitate extinsa (Extended Access Control).

Amprentarea

Un alt element sensibil este folosirea amprentelor ca sursa de stabilire a identitatii. Mai mult, in cazul de fata este practicata de catre autoritatile statului si totodata fata de toti cetatenii, putand eroda unele categorii de gandire si elimina distinctii fundamentale: Astfel, in perceptia tuturor, amprentarea practicata de autoritati este o procedura care se declanseaza numai cand cetateanul este suspect intr-un anume fel. Amprentarea tuturor cetatenilor poate elimina aceasta distinctie inducand in randul populatiei sentimentul de suspiciune, erodand astfel increderea, valoare esentiala unei societati libere.

Corpul ca sursa de identitate in fata statului

Amprentarea fiecaruia reprezinta totodata un pas care intareste rolul corpului ca sursa de identificare in fata statului. Acesti pasi de folosire din ce in ce mai mult a corpului citit de masini, ca sursa de identitate in fata statului (amprente, iris, retina, fata) renasc sensibilitati profunde fata de perioadele in care oamenii erau marcati pe corp cu identificatori numerici de catre anumite state, fiind tratati similar unui obiect de inventar. Desigur, amprentele din pasaport nu sunt acelasi lucru cu o stigmata aplicata pe/sub piele dar reprezinta un pas important in folosirea corpului in constructia identitatii.

Pasapoartele biometrice in contextul mai larg al problemei profilelor personale si al protectiei datelor

Una din consecintele digitizarii informatiei este generarea unor cantitati imense de date care trebuie gestionate. In particular, o problema majora o reprezinta gestionarea datelor cu caracter personal. Securitatea acestor date a devenit cruciala la fel ca si normele dupa care datele cu caracter personal sunt colectate, agregate si folosite. De exemplu, profilele personale sunt produsul unor astfel de practici de colectare a datelor personale, extragere a informatiilor relevante si agregare a lor pentru a deriva continut semnificativ. Astfel de profile personale pot agrega date colectate din mai multe aspecte ale vietii unei persoane (email, informatii medicale, trafic transfrontalier, trafic pe internet, etc.) dand celui care le controleaza o perspectiva extrem de fina asupra vietii individului, erodand astfel sever intimitatea. Avand in vedere ca astfel de profile personale sunt stocate in format digital fiind greu de sters (putand fi usor copiate) ele pot avea consecinte imprevizibile asupra persoanei respective in viitor, chiar daca are senzatia in prezent ca nu are nimic de ascuns. De exemplu, asiguratorul ar putea decide marirea contributiei de sanatate daca ar putea citi dieta personala (judecand-o ca fiind nesanatoasa). Angajatorul ar putea decide neangajarea daca ar suspecta eventuale probleme de sanatate ale candidatului, citindu-i fara cunostinta dosarul medical, etc.

Astfel de probleme nu privesc numai bazele de date operate de autoritati ci reprezinta o problema majora a societatii informationale. Totusi, procesul de agregare crescanda a bazelor de date operate de autoritati si colectarea de catre acestea a din ce in ce mai multor date personale de la cetateni contribuie la construirea unor astfel de profile personale detaliate si supravegheabile de la nivelul statului si mai sus. Astfel de dezvoltari contribuie la fenomenul supravegherii panoptice si trebuiesc serios investigate.

Colectarea, agregarea si folosirea informatiilor cu caracter personal sunt pe agenda unui numar crescand de studii interdisciplinare. Acest eseu are un scop prea restrans pentru a oferi recomandari detaliate in ce priveste normele si implementarile care ar trebui sa guverneze sistemele de management al identitatii digitale in Romania. In schimb subliniaza ca problemele ridicate referitor la intimitatea, libertatea si demnitatea persoanei sunt reale si sugereaza ca dezbaterea trebuie continuata iar comunicarea din partea autoritatilor trebuie sa ofere transparenta in ce priveste stocarea si procesarea datelor personale pentru a elimina confuziile si a preveni abuzurile.

 Sursa: http://www.stiinta.info/news/634/103/