Sentimentele antiruseşti, alimentate de moartea preşedintelui Poloniei

* Polonia tocmai ce a descoperit zăcăminte de gaze care ar putea asigura independenţa energetică a Europei* Spre deosebire de Kaczynski, prim-ministrul polonez nu respinge cumpărarea unei cantităţi mai mari de gaze ruseşti



Moartea preşedintelui Poloniei şi a celor mai importanţi factori de decizie ai statului care îl însoţeau la Katyn, locul unei mistificări istorice uriaşe şi dureroase pentru polonezi, va avea efecte imposibil de anticipat în acest moment. Cu certitudine, evenimentul tragic le va alimenta polonezilor, şi nu numai, resentimentele faţă de Rusia şi va creşte riscurile unor tensiuni majore în Europa, de bine ce tocmai a fost semnat tratatul START dintre Rusia şi SUA zilele trecute, la Praga . Potrivit semnatarilor,  Obama şi Medvedev, acest  tratat va permite evitarea „războiului rece" şi reducerea în viitor nu numai a armamentului strategic, ci şi a celui tactic.Parcă în ciudă,  moartea preşedintelui Lech Kaczynski s-a produs şi pe fondul unui uşor dezgheţ al relaţiilor diplomatice ruso-poloneze survenit, ce coincidenţă, când polonezii au descoperit cel mai mare zăcământ de gaze neconvenţionale care ar rezolva problema dependenţei statelor europene de gazul rusesc.

Kaczynski a murit într-un context complicat al relaţiilor euro-atlantice-ruse

Tragedia s-a petrecut tocmai când rolul Polonei în privinţa dependenţei Europei de gazul rusesc devenise crucial. Potrivit ziarului “Financiarul” din 7 aprilie a.c, “Polonia este pe punctul de a de­ve­ni unul dintre marii furnizori de gaze naturale ai Europei, dupa des­coperirea unor importante re­zer­ve de gaze neconventionale, de a caror extragere se va ocupa com­pa­nia americana ConocoPhillips. Daca da­te­le preliminare se confirma, rezervele to­tale de gaze naturale ale UE vor creste cu 47%. Gazprom isi va pierde pozitia de monopol pe piata europeana, iar pro­iec­te­le Nabucco si South Stream, din atrac­ti­vitate.
Polonia nu participa la niciunul din­tre proiectele energetice in curs de rea­li­zare de catre UE si Rusia - gazoductele Na­bucco si South Stream. Dupa ce ani la rand a incercat sa blocheze realizarea planurilor rusesti si sa determine UE sa adopte o pozitie mai vehementa fata de Gazprom, Polonia are acum sansa de a scapa Europa de dependenta de livrarile rusesti. Acest lucru va deveni posibil datorita noilor tehnologii americane de extragere a ga­ze­lor captive in roci. In mai, compania Co­no­coPhillips va de­ma­ra primul proiect. Ea va fi urmata de gru­purile americane ExxonMobil si Marathon, precum si de fir­ma ca­na­dia­na Talisman Energy. Expertii esti­meaza ca lucrarile de prospectare vor dura aproximativ doi ani inainte de a se trece la exploatarea propriu-zisa a noilor re­zer­ve, estimate la 1,36 mld. mc gaze ex­trase din sisturi cristaline. Astfel, Polonia isi va putea asigura consumul intern (13,7 mld. mc/pe an, din care 9 mld. sunt cum­parate de la Gazprom), urmand ca res­tul sa fie furnizat pe piata europeana. Nu se pre­cizeaza care va fi viitoarea pro­duc­tie de gaz alternativ a Poloniei. Un lu­cru este in­sa evident: noul statut „ener­getic” al Poloniei va determina o re­eva­luare a proiectelor Nabucco si South Stream, in care s-a implicat si Ro­mania. Pentru North Stream, gazoductul care va lega direct Rusia de Germania prin Marea Baltica, nu exista niciun pe­ricol: lucrarile de cons­truc­tie vor incepe la 9 aprilie”.

Prim-ministrul polonez, mai deschis faţă de Moscova decât Kaczynski 
Din cauza politicii rigide faţă de Moscova, preşedintele Poloniei dar şi fratele său (după ultimele informaţii,  acesta nu se afla în avionul prăbuşit, deşi figura printre pasageri) au fost consideraţi radicali, în comparaţie cu prim-ministrul polonez, mult mai deschis colaborării cu ruşii. De altfel, Donald Tusk a fost şi el la Katyn. Pentru prima dată, Moscova  a invitat un prim-ministru polonez să ia parte la ceremoniile de comemorare a uneia dintre cele mai odioase crime ale secolului 20. În aprilie şi mai 1940, trupele poliţiei politice staliniste, NKVD, au executat în Pădurea Katyn din vestul Rusiei 22.000 de fruntaşi polonezi - militari, intelectuali, medici, profesori, proprietari de terenuri - capturaţi după invazia Poloniei de către Armata Roşie în urma Pactului Ribbentrop-Molotov. Vreme de 50 de ani, propaganda sovietică şi autorităţile comuniste poloneze au susţinut că responsabilitatea le aparţine naziştilor, până în 1990, când Mihail Gorbaciov a recunoscut responsabilitatea Moscovei. Niciodată însă un lider rus nu a prezentat scuze pentru această decapitare a elitei conducătoare poloneze. Nu a făcut-o nici premierul Vladimir Putin, fostul ofiţer KGB, urmaşul NKVD. Cu toate acestea, gestul de a-l invita în premieră pe omologul său polonez la ceremonii a fost salutat , cu atât mai mult cu cât relaţiile bilaterale dintre ţări rămân încordate.
Polonezii nu recunosc versiunea oficială a debutului şi încheierii celui de-al doilea război mondial
La câteva zile de la a 70a aniversare a declanşării oficiale a celui de al doilea război mondial, anul trecut,  cotidianul german Tagesspiegel explica faptul că în realitate nu există nici un acord asupra datei la care a început conflictul. "Pentru nemţi răspunsul este simplu: în 1 septembrie 1939, cu campania din Polonia", scrie cotidianul. Dar nu este la fel pentru Polonia: "polonezii sunt îngrijoraţi asupra felului în care Rusia şi Germania reinterpretează istoria", remarcă ziarul german. "Pentru ei, războiul a început în 23 august al aceluiaşi an, cu semnătura pactului germano-sovietic de non agresiune ".
Acelaşi dezacord şi pentru data finalului: "1945, cu capitularea Germaniei", zic nemţii; "1989, cu prăbuşirea imperiului comunist", replică polonezii. Dezbaterea nu este doar o afacere de date, continuă Tagesspiegel. Astfel, polonezii refuză categoric să vorbească despre "victime germane" când amintesc bombardamentul aliaţilor.
Rusia a simulat anul trecut invadarea Poloniei, jucându-se cu nervii civililor

De-a lungul timpului, Rusia nu a făcut  nimic pentru a reduce din ostilitatea polonezilor, ba chiar în toamna  anului  trecut, cu ocazia implinirii a 70 de ani de la invazia sovietică, a simulat invadarea Poloniei, producând groază în rândul populaţiei civile. În timpul unor exercitii militare, a fost simulat un atac aerian şi naval care a constat în lansarea unor rachete nucleare şi o debarcare amfibie. Potrivit unor documente obţinute de jurnaliştii polonezi, în exerciţiile militare au fost implicate şi trupele din Belarus, potrivit Daily Telegraph. La aceste manevrele militare se crede că ar fi participat 13.000 de militari. Polonia, care are relaţii diplomatice încordate cu ambele ţări, a fost considerată în scenariul atacului "potenţial agresor".Operatiunea a simulat şi reprimarea unei revolte a minorităţii poloneze din Belarus, care are relaţii tensionate cu regimul autoritar de la Minsk.Polonezii au fost ingroziti de exercitiile militare ale Rusiei, iar parlamentarii le-au condamnat la Comisia Europeană. 

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, s-a remarcat încă de când a ajuns la putere prin încercările de a reînnoda relaţiile cu Rusia, foarte degradate sub era fraţilor Kaczynski . În mandatul său, Polonia şi-a manifestat intenţia  să-şi mărească cantităţile de gaze cumpărate de la Gazprom. În paralel, Institutul Memoriei Naţionale de la Varşovia şi-a revizuit, şi-a micşorat cifrele referitoare la deportaţii polonezi în Siberia în urma invaziei sovietice

Tusk şi Putin s-au întâlnit pe 7 aprilie la Smolensk, locul în care s-a prăbuşit avionul lui Kaczynski , cu „grupul de lucru comun asupra dosarelor dificile" care, deloc surprinzător, seamănă cu „dosarele dificile" româno-ruse: moştenirea Pactului Ribbentrob-Molotov şi regimul comunist, apartenenţa la NATO, prezenţa militarilor americani pe teritoriile celor două ţări, gazoductele ruseşti (North Stream în cazul Poloniei, South Stream în cazul României), războiul din Georgia, planurile de apărare a statelor baltice şi, desigur, scutul antirachetă.
Putin: “Rusia si Polonia trebuie sa evite impasul unei eterne reglări de conturi”
Din 2007, de când a venit la putere, guvernul Tusk a renunţat la retorica belicoasă antieuropeană, antigermană şi antirusă a predecesorului cabinet Kaczynski , condus de fratele geamăn al preşedintelui mort, consolidând rolul european al Varşoviei. Rezultatele s-au văzut în 2008, când UE a lansat Parteneriatul Estic la iniţiativa Poloniei şi cu susţinerea CE. În relaţia cu Rusia, Polonia a renunţat la retorică fără a renunţa la intransigenţă şi verticalitate şi a lucrat la rezolvarea dosarelor care au şanse de a fi soluţionate şi la dezvoltarea unor relaţii comerciale corecte. “Rusia şi Polonia trebuie să evite impasul unei eterne reglări de conturi şi să reevalueze împreună evenimentele tragice ale istoriei, a declarat zilele premierul rus Vladimir Putin, care a condamnat crimele regimului totalitar.
Mai mult, Putin a ţinut să sublinieze că, „în secolul 21, nu există alternativă la buna vecinătate ruso-poloneză (…). Numai reevaluand împreună istoria noastra comuna si ranile noastre vom putea evita impasul neintelegerii si pe cel al unei eterne reglari de conturi, numai asa putem evita interpretarile primitive si impartirea popoarelor in vinovati si nevinovati, asa cum unii politicieni incearca uneori sa faca", a spus Putin la comemorarea evenimentelor din Katyn, la care a participat si omologul polonez, o premiera in relatiile dintre cele doua state.
Pawel Swieboda, conducătorul respectatului think tank Demos Europa, a rezumat explicaţia acestei atitudini pentru EUObserver: "Rusia trece printr-o criză financiară şi securitară. Are nevoie de UE să îşi rezolve problemele, iar Polonia a devenit un jucător mai important în UE. Această întâlnire (Tusk-Putin) este o decizie politică de a îmbunătăţi relaţiile cu Europa. Nu trebuie să ne aşteptăm la o epocă de aur a relaţiilor cu Rusia, doar la un pic de normalitate".

Este imposibil de a face Rusia direct răspunzătoare de tragedia care s-a abătut asupra Poloniei,  dar este o certitudine că evenimentul nefericit care a decapitat  ţara  va alimenta adânc ostilitatea polonezilor faţă de ruşi. 
Situaţie convenabilă, în schimb, celor care doresc să dea o lovitură tendinţei Gazprom de a menţine dependenţa Europei de furnizarea gazelor şi de a face loc gazoductului concurent! 

Preşedintele Lech Kaczynski se afla la bordul unui avion de tip Tupolev 154, cu o capacitate de până la 180 de locuri şi  autonomie de zbor de peste 5200 km, fiind unul dintre cele mai rapide aeronave civile care există. Ţinând cont de măsurile de securitate extreme care sunt luate atunci când la bordul unei astfel de aeronave se află un preşedinte de stat, de faptul că un avion prezidenţial beneficiază de cea mai bună întreţinere şi cel mai bun echipaj, de semnificaţia istorică a evenimentului la care urma să participle, de rolul complex pe care îl joacă Polonia, de faptul că odată cu preşedintele au murit cei mai importanţi factori de decizie polonezi şi şefii Armatei (mai puţin premierul şi, surpriză, fratele geamăn al preşedintelui care nu s-a urcat în avion) varianta producerii unui simplu accident devine una naivă.
Lista comandanţilor armatei poloneze care au pierit în accidentul aviatic din Rusia:

- Şeful Statului Major - Franciszek Gagor
- Şeful Securitatii Nationale - Aleksander Szczyglo
- comandantul Forţelor Armate Poloneze - gen. Bronisław Kwiatkowski
- comandantul Forţelor Armate Aeriene Poloneze, gen. Andrzej Blasik
- comandantul Forţelor Terestre Poloneze - gen. Tadeusz Buk
- comandantul Forţelor Armate Speciale Poloneze, gen. Włodzimierz Potasinski - comandantul Marinei, Andrzej Karweta. 

Citeste si:
http://www.jurnal.md/ro/news/blog-barbatul-care-a-filmat-epava-avionului-polonez-asasinat-video-185370/