Ca să nu se ocupe de naşul Blaga, presa molfăie dosarul Voicu

Niciodată ca până anul acesta nu mi-a fost dat să văd o campanie de manipulare, dezinformare şi diversiuni de asemenea proporţii. Îngrijorător este că presa deprofesionalizată nu mai are forţă să iasă din capcanele care i se întind. La ce mă refer: este mai mult decât evident că de 20 de ani, tot felul de infractori s-au cocoţat în vârfurile decizionale, numai că cei aflaţi acum la putere sunt mai abili în ale deghizării mediatice, lăsându-i în lumina reflectoarelor pe nefericiţii din tabăra perdantă. Pentru că unul din cititorii blogului meu a criticat faptul că am scris despre dosarele Voicu şi Patriciu şi mi-a reproşat că pe portocalii i-aş crede sfinţi, voi încerca să echilibrez balanţa şi să încerc să explic, între paranteze, ce se întâmplă cu presa, care nu mai reuşeşte să se dezmeticească în noianul de informaţii suculente care vulnerabilizează opoziţia şi lasă puterea în plan secund. Ca să nu mai vorbesc şi despre faptul că aceeaşi presă nu mai face diferenţa între subiectele cu adevărat importante şi falsele teme de discuţie sau, mai grav, transformă zvonurile în dezbatere pe durata întregii zile, doar pentru că are încă o ocazie să demonstreze megalomania, reaua-credinţă şi accentele dictatoriale ale unui personaj care obsedează întreaga clasă politică (povestea cu titlul de academician, care a şi fost refuzat de altfel, este concludentă şi reprezintă o bilă neagră pentru jurnalişti).
Încep cu evenimentul care ne-a distras atenţia în cu totul altă parte: probabil vă mai amintiţi că PDL programase iniţial Biroul Permanent în aceeaşi zi cu Congresul PSD. Apoi a revenit, reprogramându-l la o dată neprecizată. Ziariştii au dat năvală la pesedişti, au tocat scandalul rozelor pe toate părţile, iar de BP-ul PDL nu s-a mai ocupat nimeni pentru că în ziua în care a fost anunţat, ministrul Muncii şi ministrul de Finanţe au făcut scăpată, încă de la prima oră, informaţia cu impozitarea pensiilior, care s-a dovedit a fi o simplă discuţie, o idee proastă a cuiva, nicidecum o intenţie a guvernului. După cum vă amintiţi, acest subiect a declanşat o întreagă nebunie mediatică, iar de BP-ul portocaliilor nu şi-a mai aminiti nimeni.
Acum se întâmplă acelaşi lucru: în PDL sunt tensiuni mari, taberele sunt la fel de puternice, se fac modificări de statut care urmăresc propulsarea unor personaje şi marginalizarea altora, dar presa aceasta câtă a mai rămas din ea, a fost distrasă de la aceste frământări ale portocaliilor, dându-i-se dosarul Voicu la molfăit. Ca să evităm capcana portocalie, în paralel cu dezvăluirile despre Voicu şi legăturile lui scandaloase cu Poliţia, Justiţia şi politicieni din PSD şi PNL, încercăm să vedem prin ce s-au făcut remarcate personajele care deţin acum puterea. Cu voia dvs, primul pe listă îl aşez pe Vasile Blaga, ministrul de Interne.


Dacă despre activitatea politică a lui  Vasile Blaga se ştiu destule, despre afacerile lui, mai puţin. Acestea acoperă o arie foarte vastă: comisionariat vamal, activităţi ale instituţiilor financiare şi bancare, producţie de mobilier (scaune), comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule etc. În prezent, soţii Blaga sunt acţionari, în cel puţin 11 societăţi comerciale fie direct, fie prin achiziţionarea de acţiuni de pe piaţa bursieră.
Conform declaraţiei de avere completată la 22 ianuarie 2007, printre participaţiile deţinute de către Vasile Blaga se numără acţiuni la societăţile Petrolsub SA (374.000 acţiuni = 1,7%), BRD (80.000 acţiuni X 19.5 = 1560000 RON ), România Combi SA (692 acţiuni - provenite din aport la Combi Spedition SA Arad 700 mil. ROL), Banca Transilvania (280.870 acţiuni X 0.735 = 206439.45 RON ), Banca Romexterra (248 acţiuni), SC Broker SA (8.406 acţiuni X 2.12 = 17820.72 RON ) şi SIF Banat-Crişana (8.000 acţiuni X 2.78 = 22240 RON ).
De asemenea, Vasile Blaga deţine în coproprietate cu soţia sa un teren de 378 metri pătraţi în Oradea şi un imobil de 346 metri pătraţi evaluat la 170.000 RON. Este posesorul unor depozite bancare totalizând 296.000 euro, 44.000 dolari şi 320.000 RON.
Înainte de a fi numit ca ministru, Vasile Blaga deţinea 44,5% din acţiunile SC Multimod SA (având ca obiect de activitate producţia de mobilă) , pe care le-a cesionat în anul 2005 pentru 308.000 euro către SC Master SA. De asemenea, în anul 2003, el mai figura ca acţionar şi la Supermod Impex SRL Oradea (9,99%), Mobimod SA (44,5% - societate orădeană cu acelasi domeniu de activitate ca Multimod SA) şi Confort Astra Import Export SA (46,26%, împreună cu soţia sa). În plus, soţia sa, Margareta Violett Blaga figura separat ca acţionar la alte trei societăţi: Romagro Transport SRL Suplacu de Barcău (20%), Selinvest SA Braşov (15%) şi România Combi SA (0,16%).
^Sursa: Wikipedia

În perioada cât a fost prefect, director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea, senator, ministru, preşedintele organizaţiei municipale Bucureşti şi secretar general al PD, Vasile Blaga a intrat în relaţii de afaceri cu numeroşi afacerişti dubioşi din Oradea, Satu Mare şi Bucureşti, unii cu antecedente penale, care au fost cu toţii cercetaţi penal pentru evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracţiuni. Cu concursul lui Blaga, au reuşit însă să scape de tragerea la răspundere penală, deşii unii dintre ei au fost arestaţi. Pentru a salva aparenţele, Blaga a aplicat cu toţi aceşti afacerişti metoda năşitului, devenindu-le naş de căsătorie ori naş de botez la copii. În acest fel a relizat afaceri şi profituri substanţiale cu afaceriştii Radu Pentie, Mircea Şumălan şi Coriolan Pop -Bruchental din Oradea şi cu afaceriştii Viorel Cardoş şi Dumitru Pop din Satu Mare.

Finii naşului Blaga au derulat afaceri bănoase cu alcool, bere vrac, ulei alimentar, produse petroliere şi lucrări finanţate cu bani publici. Cu toţii au fost anchetaţi pentru evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracţiuni (fals şi uz de fals), doi dintre ei fiind şi arestaţi (Coriolan Pop-Bruchental şi Dumitru Pop). Trei dintre ei (Mircea Şumălan, Coriolan Pop-Bruchental şi Viorel Cardoş) au derulat afaceri petroliere cu sprijinul naşului Vasile Blaga, care era acţionar semnificativ (deţine 374.000 acţiuni, în valoare de 10 miliarde lei vechi, reprezentând 1,7% din capitalul social) la Societatea comercială Petrolsub SA din Suplacu de Barcău, judeţul Bihor, care a fost cea mai importantă societate de forare, extracţie şi prelucrare de petrol din Transilvania, până ce a fost falimentată cu câţiva ani în urmă. Totodată, Vasile Blaga a fost prieten bun (inclusiv de şpriţ şi de poker) cu directorul general Tudor Cladovan de la SC Petrosub. Concret, celor trei fini le-au fost livrate produse petroliere în valoare de zeci de miliarde de lei vechi, pe care nu le-au mai plătit furnizorului şi, de multe ori, nu le-au înregistrat în gestiunea firmelor lor.
În ultimii ani, Vasile Blaga a deţinut în conturi sute de mii de euro şi sute de mii de lei (RON). În declaraţiile de avere ale lui Vasile Blaga figurează două împrumuturi dubioase, unul de 600.000 RON de la Doina Stoina şi unul de 500.000 RON de la Valer Crişan, pe care susţine că le-a contractat, fără dobândă, pe termen de 10 ani, în data de 12 iunie 2007. Blaga n-a vrut să furnizeze presei niciun fel de date despre cei doi creditori, rezumându-se să spună doar că sunt „doi prieteni”. El a motivat că din cele două împrumuturi, totalizând 330.000 euro la cursul de la data respectivă, a achitat restanţa la locuinţa cumpărată de la senatorul UDMR Verestoy Attila cu 860.000 de euro. Luarea acestor împrumuturi este cel puţin ciudată, în condiţiile în care, conform unei estimări a valorii veniturilor declarate de Vasile Blaga, aceasta s-ar fi cifrat, la data de 14 iunie 2007, la peste un milion de euro. La fel de ciudată este înscrierea de către Vasile Blaga în declaraţia sa de avere a vânzării unui apartament fiicei sale Agathe Cristina contra sumei de un miliard de lei, deşi în Ardeal şi la români obiceiul este ca părinţii să le cumpere nu să le vândă locuinţe copiilor. „
Sursa: Blogul lui Ovidiu Ohanesian