Cercetatorul Andrew Marshall despre Grupul Bilderberg
Interviu HotNews.roAdrian Novac: Ai studiat si ai scris despre Grupul Bilderberg. Multa lume se intreaba ce e de fapt acest grup: un club social unde elita mondiala vorbeste libera despre evenimente curente sau e un guvern secret al lumii, asa cum sustin unii?
Andrew Marshall: Nici una, nici alta. Grupul Bilderberg actioneaza ca o organizatie internationala de tip think-tank, foarte secreta de felul ei si care nu ofera acces public la documentele sau la discutiile sale. Nu este un club social, deoarece membrii sai discuta chestiuni majore legate de politica, economie si societate. Pana la un anumit punct, este ceea ce pretind bilderbergii - "un mediu informal unde oamenii sunt liberi sa se intalneasca si sa discute deschis diferite probleme". Totusi, deoarece oficiali publici participa la aceste intalniri si chestiuni de interes public sunt luate in discutie, ele ar trebui sa fie la fel de deschise si de transparente precum Forumul Economic Mondial.
Grupul Bilderberg NU este un guvern mondial secret, nu are un astfel de statut institutional. Este o organizatie internationala de tip think tank, iar membrii sai si agenda de discutie sunt deseori modelate in jurul ideii de guvernare globala, care reprezinta, in parte, obiectivul formarii grupului si un punct central al intalnirilor pe care le au.
Dar nu trebuie sa confundam institutia cu scopurile sale. Bilderberg este, la modul simplu, un think tank occidental, fara indoiala cel mai puternic din lume, unde elitele occidentale din cercurile militare, politice, academice, ale serviciilor de informatii, economice, industriale si bancare se intalnesc pentru a discuta si a ajuta la creionarea schimbarilor majore globale la nivel social, politic si economic.
A.N.: Intalnirile grupului Bilderberg se desfasoara mereu timp de 3-4 zile. Ce vorbesc bilderbergii in timpul acestor conferinte? Exista vreun subiect ce revine mereu pe agenda discutiilor?
A.M.: Ei se concentreaza deseori pe evenimente actuale, dar un subiect ce se discuta in mod sigur la fiecare intalnire este starea economiei mondiale. Acest lucru se intampla deoarece principalele persoane si institutii din economia globala sunt reprezentate intotdeauna la intalnirile Bilderberg. De la banci precum Goldman Sachs (care este mereu prezenta), la banci centrale importante (Fed-ul, Fed-ul din NY, Banca Centrala Europeana etc), pana la presedintele Bancii Mondiale si liderii Fondului Monetar International, ai Organizatiei Mondiale a Comertului, la care se adauga multi ministri de finante si oficiali ai trezoreriilor, economia globala este un punct de atractie in timpul intalnirilor.
Politica externa este o alta chestiune majora luata in discutie, iar la intalniri participa reprezentanti de rang inalt din domeniul militar si al informatiilor, oficiali diplomatici straini, de exemplu din Departamentul de Stat si Consiliul de Securitate Nationala, sefi ai diplomatiilor dintr-o serie de tari occidentale, precum si oficiali NATO.
Avand in vedere reuniunea care se apropie, ne putem astepta ca probleme principala sa o reprezinte criza datoriilor din Europa, mai ales daca ne gandim ca intalnirea este gazduita de Spania, o tara ce ar putea fi lovita din plin de criza. O alta tema majora ce ne asteptam sa fie discutata este razboiul purtat de NATO in Afganistan si extinderea acestui conflict in Pakistan. De asemenea, este foarte probabil ca Iranul sa fie pe agenda discutiilor.
A.N.: Cine decide lista participantilor la intalniri? Poate cineva "sa-si cumpere" locul pe lista participantilor?
A.M.: Lista invitatilor este determinata de Comitetul Director al Grupului Bilderberg, alcatuit din cate doua persoane din 18 tari, care participa mereu la intalniri. Comitetul Director este format in principal din membri pe termen lung, multi care au participat la prima intalnire, cea din 1954, precum fostul bancher David Rockefeller, care inca ia parte la fiecare reuniune.
Nu exista o lista publicata a Comitetului Director actual, dar informatiile care au transpirat in presa au indicat ca anumite persoane fac parte din Comitet, asa cum sunt David Rockefeller si Henry Kissinger, care si el participa la fiecare reuniune.
Categoric ca banii ajuta sa ajungi pe lista participantilor, insa, cu toate acestea, acest lucru are mai mult de-a face cu "pe cine cunosti" mai mult decat cu "cati bani ai". Se intampla insa ca "pe cine cunosti" si te ajuta sa ajungi acolo are, de asemenea, o gramada de bani. Cei care participa in mod regulat la aceste intalniri sunt oamenii care determina valoarea si puterea sistemului monetar global (bancherii centrali), oameni care determina valoarea banilor: puterea iti aduce un loc pe lista mai rapid decat ti l-ar aduce banii, dar foarte des cele doua merg impreuna. Membrii Comitetului Director invita de asemenea politicieni, academicieni si industriasi/bancheri tineri, care sunt in ascensiune si de perspectiva, caci participarea la o intalnire a grupului Bilderberg iti poate propulsa rapid cariera daca cei de-acolo te plac.
A.N.: Cei care participa la aceste intalniri o fac in calitate oficiala sau de persoane private? Informatiile auzite la intalniri sunt impartite cu guvernele tarilor lor?
A.M.: Participantii iau parte la reuniuni ca persoane private. Cu toate acestea, multi oficiali publici din tari occidentale participa la intalnirile Bilderberg si deseori merg pe banii contribuabililor. In Statele Unite, participarea la astfel de intalniri este considerata o infractiune, deoarece se incalca astfel asa-numitul Logan Act. Acesta interzice oficialilor americani sa se intalneasca in secret cu persoane private, in special din domeniul industriei.
Bilderbergii au insistat ca oficialii publici nu participa in calitate "oficiala", adica in calitate de reprezentanti ai guvernelor lor. Totusi, Bilderberg "incurajeaza" participantii la reuniuni sa discute si sa ofere informatii de la intalniri cu liderii tarilor respective. Vorbim aici de un paradox interesant, caci Grupul Bilderberg cere secret absolut, insa e foarte fericit ca "oficialii publici" participa si relateaza despre intalniri superiorilor lor. Astfel incat, in timp ce Bilderberg nu ofera guvernelor rapoarte politice in mod deschis, ei influenteaza facatorii de opinie in incercarea de a obtine un consens general in ceea ce privesc chestiunile majore.
Un forum pentru "socializarea elitelor"
A.N.: Unde si cand poate cineva folosi informatiile obtinute la intalnirile grupului?
A.M.: Le poate folosi cat de repede posibil. Nu li se permite sa mearga sa vorbeasca cu presa despre ele sau chiar sa vorbeasca public despre intalniri si despre lucrurile discutate. Cu toate acestea, participantii actioneaza deseori in interesul Grupului Bilderberg.
Inca o data, acest lucru nu sugereaza ca Bilderberg “da ordine”, ci ca el este un forum pentru “socializarea elitelor”, in cadrul caruia lideri de seama din Europa Occidentala si America de Nord se aduna pentru a discuta, a dezbate si a obtine un consens general asupra unor probleme vitale. Participantii se intorc apoi la pozitiile pe care le ocupa si isi continua activitatea, fiind deseori in functii in care interactioneaza si socializeaza continuu cu alti membri ai grupului Bilderberg.
In acest fel, apare o influenta subtila, caci participantii actioneaza in interesul Grupului Bilderberg, deoarece ei impartasesc aceste interese si trebuie sa interactioneze cu muti dintre membrii sai, atat in calitate oficiala, cat si privata. Cei care actioneaza in interesul grupului si care se aliniaza cu obiectivele Bilderberg pot sa urce in mod constant prin birocratia institutionala. Deseori, politicienii care participa la intalniri ajung la cele mai inalte pozitii ale puterii politice.
A.N.: Influenta bilderbergilor este extinsa la nivelul intregului glob sau doar la unele tari si regiuni?
A.M.: Participantii la intalniri provin aproape in exclusivitate din Europa Occidentala si America de Nord. Exista, la diverse intalniri, invitati speciali din alte tari. De asemenea, Turcia este o exceptie notabila, fiind un membru vechi al grupului.
In plus, au fost anumite ocazii cand au participat reprezentanti (de obicei din mediul academic) din Rusia, China sau Iran, precum si din alte tari din Orientul Mijlociu.
Realitatea este ca majoritatea populatiei mondiale nu este reprezentata in niciun fel la aceste intalniri, caci America de Sud, Africa si Asia nu participa deloc. Cu toate acestea, deoarece natunile si elitele occidentale care participa sunt cele mai puternice natiuni si persoane din lume, deciziile lor afecteaza oameni din intreaga lume. De aceea, discutiile grupului se invart adeseori in jrul chestiunilor legate de dezvoltarea “Lumii a Treia”.
Vezi un material realizat de History Channel despre Grupul Bilderberg
A.N.: Daniel Estulin, care monitorizeaza de multi ani Grupul Bilderberg, a declarat ca grupul a avut un plan de a diviza Canada in 1996. Cunosti si alte exemple in care grupul s-ar fi amestecat in afacerile interne ale unei tari?
A.M.: Da, Grupul Bilderberg a cautat deseori sa modeleze situatii politici nationale importante. Margaret Thatcher a participat la intalniri ale grupului, dar in momentul in care n-a fost de acord cu notiunea abandonarii lirei sterline si adoptarea euro, ea a provocat mania grupului, fiind inlocuita in scurt timp cu un alt membru Bilderberg, John Major.
Influenta bilderbergilor asupra afacerilor interne ale statelor este in cea mai mare parte subtila si foarte rar vizibila. Ea se manifesta mult mai des in selectarea si ascensiunea liderilor politici majori. Bill Clinton a fost invitat la o intalnire in timp ce era inca guvernatorul statului Arkansas. Dupa doi ani de la participarea sa la reuniune, Clinton a devenit presedintele SUA.
John Edwards a partcipat la intalnirea din 2004 si a impresionat atat de tare grupul cu discursul sau, incat bilderbergii l-au selectat sa fie vicepresedintele lui John Kerry pentru alegerile din acel an din SUA.
In Canada, Pierre Trudeau, Jean Chretien si Stephen Harper au participat fiecare la intalniri Bilderberg, inainte de a ajunge premieri sau cand erau in functie.
Cu toate acestea, grupul se concentreaza mai mult pe chestiuni internationale decat cele nationale; amestecul lor in treburile interne ale unei tari se face doar pentru a influenta interesul lor international. De aceea, daca exista un politician la putere care se afla in opozitie cu obiectivele grupului, bilderbergii isi vor folosi influenta pentru a sprijini sa ajunga la acea functie pe cineva care este mult mai inclinat fata de interesele lor.
A.N.: Exista vreun lucru de care sa le fie teama celor din Bilderberg? Au existat momente in istoria grupului cand membrii sai au avut opinii diferite legate de vreun subiect important?
A.M.: Bilderbergilor nu le place publicitatea. Ei au reusit, pana foarte curand (ultimii cinci ani), sa tina media mondiala intr-o "gaura neagra" in legatura cu intalnirile lor. La fiecare intalnire succesiva incepand din 2005 incoace, par sa fi fost dezvaluiri tot mai multe si discutii in presa din intreaga lume, chiar daca inca la un nivel foarte mic comparat cu importanta acestei conferinte. Expunerea lor este tot mai mare, iar bilgderbergilor nu le place publicitatea.
Bilderbergii sunt deseori in dezacord unii cu altii, ei discutand si contrazicandu-se in mod deschis. Nu exista UN SINGUR punct de vedere in cadrul Bilderberg. Mai ales in perioada in care neo-conservatorii erau la putere in Statele Unite, exista o animozitate crescuta intre europeni si americani in legatura cu probleme esentiale, precum dosarul iranian.
Opiniile lor diferite sunt insa un semn bun: ca nu exista o elita complet unita si ca sunt dezbinati intre ei. Cu toate acestea, trebuie sa avem in vedere ca disensiunile dintre bilderbergi sunt mai mult legate de "mijloace" decat de "scopurile" pe care le urmaresc. Spre exemplu, e putin probabil ca bilderbergii sa se contrazica in legatura cu obiectivul crearii unei banci centrale globale, insa ei pot sa nu fie de acord cu felul in care vor face acest lucru, ce institutie sa fie transformata in banca centrala mondiala etc. Mai mult, e putin probabil ca se vor contrazice in legatura cu prezenta NATO in Afganistan sau cu folosirea Aliantei Nord-Atlantice ca o institutie a militarismului si imperialismului international, insa cu siguranta se vor certa in legatura cu situatia precisa in care sa foloseasca NATO, cum sa foloseasca alianta si sa utilizeze puterea acesteia.
De exemplu, au existat o multime de disensiuni in ceea ce priveste Irakul, multi dintre bilderbergi opunandu-se invaziei; aceasta este o chestiune care creeaza divergente in cercurile elitei chiar si astazi. Totusi, disensiunile au avut in vedere mai degraba notiunea de "ocupatie", in opozitie cu cea mai simpla de "schimbare de regim". A fost in interesul tuturor sa-l inlature pe Saddam Hussein insa membrii grupului s-au contrazis daca trebuie sa fie o interventie militara sau o ocupatie militara.
Iranul este o problema ce i-a dezbinat si continua sa-i divizeze pe bilderbergi si astazi. Din nou, problema aflata in mijlocul dezbaterii nu este cea a "exploatarii economice" si a "imperialismului". Mijloacele "exploatarii" si cele ale "imperialismului" sunt cele care stau la baza disensiunilor.
David Rockefeller, mai influent decat presedintele SUA
A.N.: Participantii la intalniri trebuie sa depuna un juramant de confidentialitate. A
incalcat vreodata cineva acest cod al tacerii?
A.M.: Oamenii au vorbit despre diferite intalniri si activitati generale. Nu am informatii despre vreo persoana care sa fi incalcat acest juramanat sau care a fost certata pentru ca a facut asta, insa participantii au relatat doar chestiuni minore dezbatute acolo. Una dintre aceste declaratii a venit din partea presedintelui Grupului, Etienne Davignon, care a spus unui canal media european ca moneda euro a fost dezbatuta in cadrul intalnirilor Bilderberg. Nu cred insa ca el, ca presedinte al Grupului, nu va fi invitat din nou la intalniri. Nu a existat insa nicio sursa care sa relateze totul despre Grupul Bilderberg.
A.N.: Reusesc bilderbergii sa-si implementeze mereu cu succes agenda sau cateodata dau si gres?
A.M.: Ca toate institutile create de oameni, si Grupul Bilgerberg este plin de probleme. Bilderbergii sunt departe de a fi perfecti. La intalnirea de anul trecut, au pus la punct o agenda pentru crearea unei "trezorerii globale" si au anuntat ca sprijina negocierile ce urmau sa aiba loc la summit-ul de la Copenhaga. Cu toate acestea, discutiile din capitala Danemarcei au esuat iar acest lucru a dus la intarzierea planurilor Bilderberg.
Acest lucru s-a intamplat deseori si in legatura cu integrarea europeana. In 2005, cand alegatorii francezi si olandezi au votat "Nu" in ceea ce priveste Constitutia Europeana, Grupul Bilderberg a fost furios. Asa incat, multi dintre membrii grupului, care sunt personaje-cheie in Uniunea Europeana, au trecut la implementarea Tratatului de la Lisabona.
Atunci cand irlandezii au votat pentru prima oara "Nu" in legatura cu tratatul, acest lucru a fost o lovitura pentru bilderbergi. De fiecare data cand agenda Grupului Bilderberg este intaziata, se intampla din cauza ca democratia functioneaza, ca oameni simpli sunt implicati in procesul de decizie. Acest lucru spune multe despre agenda si mijloacele Grupului Bilderberg.
A.N.: Dar bilderbergii iau doar decizii "proaste" pentru lume sau, din contra, ei imbunatatesc viata oamenilor din intreaga lume?
A.M.: Grupul Bilderberg imbunatateste vietile membrilor sai si ale institutiilor care il compun. Ei actioneaza si iau decizii care aduc foloase elitei occidentale si sunt deseori nocivi si daunatori pentru vietile majoritatii oamenilor. De exemplu, la intalnirea din 1973, Grupul Bilderberg a discutat despre iminenta crestere globala a pretului la petrol. Dezbaterile lor nu s-au centrat pe cum sa previna aceste majorari de preturi sau cum sa ajute oamenii sa treaca peste scumpiri, ci cum sa dirijeze fluxul de petro-dolari din statele producatoare de petrol in sistemul bancar occidental si apoi cum sa imprumute acesti bani tarilor in curs de dezvoltare.
Acest lucru a dus, in ultima instanta, la varful de crestere a pretului la petrol din 1970 si la majorareaa de catre Rezerva Federala (care fost mereu reprezentata la Bilderberg), a dobanzilor la imprumuturile internationale, fapt care a provocat criza datoriilor din anii '80.
Agenda lor este legata in special de centralizarea puterii globale. Acest lucru pare un blestem pentru interesele populatiei mondiale.
A.N.: Ni s-a spus mereu ca presedintele Statelor Unite este cea mai puternica persoana din lume. Exista cineva "deasupra" lui? Cine-l manipuleaza pe liderul de la Casa Alba?
A.M.: Nu exista vreo structura sau pozitie oficiala despre care sa putem spune ca este mai puternica decat presedintele Statelor Unite ale Americii, dar as preciza ca presedintele SUA, la fel ca alti lideri politici majori, este mai mult o marioneta decat un presedinte. Puterea lui nu este un lucru absolut. Rezerva Federala din SUA determina valoarea dolarului american, inflatia, rata dobanzilor, iar deciziile pe care le ia afecteaza atat economia nationala, cat si cea globala. Seful Fed este mai puternic decat presedintele SUA, care de fapt nu are niciun fel de autoritate asupra deciziilor luate de Rezerva Federala.
Bancile Centrale au fost si sunt, in practica, institutii mult mai puternice decat statele-natiune.
In Statele Unite, as spune ca David Rockefeller este una dintre cele mai puternice persoane, cu siguranta mai puternic decat presedintele. Presedintii apar si dispar, insa Rockefellerii raman intotdeauna. Ei sunt o familie dinastica de bancheri si industriasi. James Wolfensohn, fostul presedinte al Bancii Mondiale, a declarat la Consiliul Relatiilor Externe cu ocazia celei de-a 90-a aniversari a lui David Rockefeller, ca familia Rockefeller a fost cea mai influenta familie in toata chestiunea "globalizarii".
In acest fel, trebuie sa facem o distinctie intre elitele nationale obisnuite si elitele globale. David Rockefeller a fost membru si fondator al numeroase institutii si organizatii globale de tip think tank, care au ajutat la modelarea elitelor sociale, politice si economice. De aceea, influenta sa, desi e mai discreta decat cea a presedintelui american, este mult mai mare decat a liderilor politici. Cei care modeleaza mintile si formeaza carierele unor lideri politici sunt de departe mult mai influenti in interiorul structurilor de putere decat insisi liderii politici.
In acest context, banul este rege si cei care controleaza valoarea sistemului monetar global exercita o putere mult mai mare decat cei care conduc aparatul politic din natiunile-stat, care nu fac altceva ei insisi decat sa serveasca pur si simplu interesele economice globale. Vorbim aici despre diferenta intre puterea formala si cea informala si influenta.
A.N.: Uniunea Europeana este o creatie a Grupului Bilderberg?
A.M.: Bilderberg a fost creat initial cu scopul de a integra Europa. Sa spui ca este "o creatie" a Grupului Bilderberg este intr-un fel neadevarat, deoarece au fost multe institutii si organizatii implicate in formarea Uniunii Europene. Grupul Bilderberg a fost categoric unul dintre cele mai influente si mai de succes in constituirea Uniunii.
Crearea UE a fost unul dintre subiectele cele mai de durata din intalnirile grupului, iar bilderbergii inca nu au reusit sa-si atinga toate obiectivele legate de Europa. Moneda euro a fost un subiect de discutie si dezbatere si multi dintre cei implicati in crearea fundatiilor intelectuale, politice, economice si monetare ale Uniunii Europene au participat la intalnirile Bilderberg.
A.N.: Care sunt rolurile pe care Banca Mondiala si Fondul Monetar International le joaca in crearea/activitatea Grupului Bilderberg? Dar NATO si ONU?
A.M.: Oficiali din aceste institurii sunt prezenti intotdeauna la intalnirile Bilderberg, in special sefii FMI, ai Bancii Mondiale si ai NATO. Rolul lor exact in implementarea agendei Bilderberg si in participarea la activitatile grupului este neclar, dar cu certitudine ca aceste institutii si cei care le conduc sunt aliniati intereselor Bilderberg.
De exemplu, functia de presedinte al Bancii Mondiale este decisa de catre Grupul Bilderberg. Bilderbergii promoveaza oameni din interiorul lor, sugerand ca acestia ar trebui sa ocupe aceasta pozitie. Oficiali publici merg la presedintele SUA cu aceasta propunere, iar acesta pare sa urmeze mereu sfatul grupului si numeste acea persoana ca director al Bancii Mondiale. La urma urmei, nu ar fi cea mai stralucita idee sa numesti pe cineva intr-o pozitie ce are atata putere si influenta in economia globala daca grupul Bilderberg nu si-a dat acordul in legatura cu acea persoana!
Aceste institutii ajuta la modelarea economiei politice mondiale prin mijloace care servesc interesele Bilderberg. Nu sugerez ca tot ceea ce fac ele este decis de catre Bilderberg, insa subliniez din nou aceasta "socializare a elitelor", care este rolul final al grupului Bilderberg: aducerea laolalta a elitelor globale care gandesc la fel, care privesc lumea si locul unde ar trebui sa ajunga intr-o maniera cat se poate de identica .
Are sens daca stai sa te gandesti ca membrii sai conduc aceste institutii intr-o maniera care serveste intereselor Bilderberg, caci ei impartasesc tocmai aceste interese. Grupul Bilderberg ajuta la modelarea opiniilor despre lume ale elitelor, astfel incat influenta sa este mai degraba discreta decat directa.
A.N.: Care sunt motivele pentru care aceste persoane (politicieni, bancheri si directori executivi foarte influenti) incearca sa creeze Noua Ordine Mondiala?
A.M.: "Noua Ordine Mondiala" este o expresie retorica care este folosita deseori pentru a comunica o idee de "guvernare globala " sau de "guvern global". Ideea este ca "Noua Ordine Mondiala" ar reprezenta o transformare totala a sferelor socio-politico-economice intr-un sistem si o structura de guvernarare globala.
In acest sens, suntem martorii unor apeluri pentru o "Noua Ordina Mondiala", asociate cu incercari de a crea institutii si mecanisme globale noi.
David Rockefeller a scris in cartea sa din 2002, "Memorii", ca "Unii chiar sunt convinsi ca am fi parte dintr-o cabala secreta care actioneaza impotriva celor mai bune interese ale Statelor Unite, caracterizandu-mi familia si pe mine ca "internationalisti" si conspiratori, alaturi de alte persoane din lume, in vederea construirii unei structuri globale politice si economice mai
 |
| David Rockefeller si Nicolae Ceausescu (1978) Foto: Agerpres |
 |
Ideea generala este ca perioada statelor-natiune se apropie de sfarsit si ca ele vor fi inlocuite de structuri continentale sau supra-nationale, asa cum este Uniunea Europeana si, in final, cu un sistem de guvernare globala. In acest fel, apelurile la o "Noua Ordina Mondiala" tind sa fie apeluri pentru o guvernare globala mai extinsa.
In ultima instanta, scopul este puterea. Ce vor cei mai puternici oameni din lume? Mai multa putere. Cand ai atata putere si atata bogatie, exista putine lucruri dupa care tanjesti, in afara de mai multe putere si mai multa bogatie. Asa incat, o "Noua Ordine Mondiala" este din ce in ce mai mult "Ordinea Lor Mondiala".
Tacerea media
A.N.: Cum se face ca in presa importanta din lume nu prea vedem informatii legate de intalnirile Grupului Bilderberg? De ce au hotarat sa se intalneasca in secret, departe de ochii publicului si al presei?
A.M.: Nu vedem prea multe relatari despre intalnirile Bilderberg deoarece multi dintre participanti sunt reprezentanti ai organizatiilor si corporatiilor media din intreaga lume. In Statele Unite, CEO-ul de la "Washington Post" si cativa membri din consiliul de conducere al publicatiei "New York Times" sunt deseori prezenti la intalnirile Bilderberg.
Chiar si ziaristi si editori seniori de la publicatii precum "Economist" si "Financial Times" participa la intaniri, la fel cum sunt prezenti si directori executivi de la conglomerate media importante, precum General Electric, News Corp. sau Time Warner.
Acest lucru permite grupului sa mentina o "tacere" media legata de intalnirile sale. Cu toate acestea, in ultimii cativa ani se observa ca secretomania presei este pusa din ce in ce mai mult la incercare.
Bilderbergii afirma ca se intalnesc "in particular", nu "in secret", lucru care nu este decat o interpretare retorica. Ei sustin ca se intalnesc "in particular" pentru a putea vorbi "liber" si "deschis" si, de aceea, sa poata sa dezbata si sa discute chestiuni cu mai multa claritate.
Totusi, in realitate, intalnirile lor sunt secrete si nedemocratice. Ideea ca oficiali publici trebuie sa se intalneasca "in particular" ca sa "discute liber" este in opozitie cu principiile democratice. De ce oficiali publici nu vorbesc liber in public? Dupa cum se presupune, functiile lor trebuie sa serveasca interesul public, deci publicul ar trebui sa determine ce trebuie sa faca oficialii si cu cine ar trebui sa discute "liber". Asa cum a spus John F. Kennedy intr-un discurs tinut, in 1961, in fata American Newspaper Association: "Insasi cuvantul in secret este incompatibil cu o societate libera si deschisa, iar noi, ca oameni, suntem in mod inerent si istoric opusi societatilor secrete, juramintelor secrete si actiunilor secrete. Am decis cu mult timp in urma ca pericolele tinuirii excesive si nefondate ale faptelor pertinente depasesc cu mult pericolele care sunt citate pentru a le justifica. Chiar si astazi, exista putina valoare in asigurarea supravietuirii natiunii noastre daca traditiile noastre nu supravietuiesc odata cu ea".
Daca bilderbergii actioneaza in interesul oamenilor de pretutindeni, discutiile lor trebuie sa fie deschise pentru toti oamenii. E un adevar extrem de simplu. Intalnirile lor sunt secrete tocmai pentru ca nu doresc ca oamenii sa stie despre ce discuta ei.
A.N.: Exista alte grupuri sau organizatii similare cu Bilderberg?
A.M.: Da, exista. Comisia Trilaterala** a fost creata de Zbigniew Brzezinski si David
Rockefeller in 1973, ca o institutie-sora a Grupului Bilderberg. Amandoi erau membri de mult timp ai Grupului Bilderberg si, in cadrul intalnirii din 1972, au facut propunerea de a se crea Comisia Trilaterala, care sa aduca impreuna elite din America de Nord, Europa Occidentala si Japonia. Bilderberg a dorit astfel sa ramana un grup exclusiv occidental, iar Comisia Trilaterala a fost creata cu intentia de a integra si Japonia.
In timp ce Bilderberg are circa 120-130 de invitati in fiecare an, la intalnirea Comisiei Trilaterale participa anual aproximativ 300 de persoane. Astazi, comunitatea CT inlude nu doar persoane din Japonia, dar si din alte natiuni asiatice, precum China si India, de unde participa tot mai multi reprezentanti .
Scopul Comisiei Trilaterale a fost acela de a crea "o comunitate a natiunilor industriale", dar si sa coordoneze si sa ajute la socializarea elitelor din aceste trei regiuni majore intr-o structura de putere globala mult mai unita: sa coordoneze agende si politici economice si de afaceri externe.
In acest fel, Comisia Trilaterala include reprezentanti din sectorul militar, bancar, academic, intelectual, politic, economic, al serviciilor de informatii, din media, sindicate si ONG-uri, cu scopul de a construi o elita transnationala mai unita. Spre deosebire de Bilderberg, Comisia Trilaterala are o pagina de internet si pune la dispozitia publicului rapoarte si publicatii diverse (chiar daca atunci cand le studiezi nu spun prea multe despre activitatile si intalnirile lor).
Chiar de la originile sale, Comisia Trilaterala si-a aratat dispretul pentru democratie, prin publicarea raportului (disponibil pe pagina lor de internet) "Criza democratiei", in care, in esenta, autorii au afirmat ca problema democratiei este aceea ca este prea multa. Acest studiu a fost scris in contextul miscarilor pentru drepturi civile si anti-razboi din SUA, iar autorii studiului au sugerat ca "puterea" si "autoritatea" statelor de a actiona erau in scadere. Autorii concluzionau ca, pentru supravietuirea "democratiei", trebuia ca ea sa fie cat mai putina. In esenta, studiul incerca sa defineasca "democratia" si sa intrebe: democratie pentru cine anume?
A.N.: E gresit sa afirmam ca actuala criza globala este un rezultat al deciziilor luate de Bilderberg?
A.M.: Ca sa raspund simplu, da. Acest lucru ar da mult prea mult credit Grupului Bilderberg. Criza economica mondiala este rezultatul unei multitudini de ideologii, institutii, persoane si politici. Vinovatii au fost bancile centrale, departamentele si oficialii din finante si trezorerii, marile banci internationale, ideologia neoliberala, institutii financiare globale (precum FMI si Banca Mondiala, OMC), precum si un amestec de alti actori si institutii (presedinti, banci de investitii etc).
Acum, trebuie sa precizam ca o mare parte dintre persoanele si institutiile care au jucat un rol central in aparitia crizei economice globale este reprezentata la Bilderberg, de la banci centrale si trezorerii, pana la institutii financiare globale si banci. Acest lucru nu inseamana totusi ca Bilderberg "a provocat" criza, ci pur si simplu ca multi dintre membrii grupului au avut un rol important in acest lucru.
Criza economica globala a fost o tema importanta de discutii la intalnirile Bilderberg si, din lucrurile ajunse in presa, multi bilderbergi sunt ingrijorati ca o criza economica globala atat de mare ar putea sa-i afecteze chiar si pe ei.
A.N.: Intalnirea de anul trecut a avut loc la Atena. Exista vreo legatura intre acea reuniune si evenimentele care au loc in prezent in Grecia?
A.M.: Nu pot sa indic nicio legatura directa intre cele doua, dar este, cel putin, un simbol extrem de important: acolo unde merge Grupul Bilderberg, urmeaza deconstructie organizata. Evenimentele din Grecia si masurile de austeritate impuse elenilor de catre Uniunea Europeana si Fondul Monetar International sunt dovada ca multi oficiali si numeroase institutii legate de Bilderberg sunt, de asemenea, implicate in situatia din Grecia.
Acest lucru nu indica in mod implicit ca scopul reuniunii Bilderberg de anul trecut a fost acela de a se ocupa de situatia din Grecia. Acest lucru este foarte probabil sa fie una dintre chestiunile foarte importante in cadrul reuniunii din acest an.
Sitges, Spania, 2010
A.N.: Unii cunoscatori ai fenomenului Bilderberg au anuntat deja ca intalnirea din acest
 |
| Proteste anti-Bilderberg Foto: Captura Youtube.com |
|
A.M.: Chestiunea principala cred ca va fi actuala criza globala a datoriilor. Bilderbergii vorbesc in termeni mai clari decat este obisnuita opinia publica, astfel incat nu exista iluzii sau informatii eronate potrivit carora criza din Grecia este un incident izolat. Ceea ce se intampla in Grecia se va extinde la lumea occidentala, industrializata.
Criza datoriilor este o criza a civilizatiei occidentale, iar bilderbergii nu au niciun fel de iluzie in legatura cu acest lucru. In ultimele cateva luni, bancile centrale si institutii financiare internationale (precum Bank for International Settlements si Fondul Monetar International) au emis rapoarte si avertismente in legatura cu o criza globala a datoriilor: exact acesti oameni si aceste institutii sunt reprezentati la intlanirile Bilderberg. Este sigur sa afirmam ca aceasta criza va fi subiectul principal la reuniunea din acest an.
De asemenea, este semnificativ ca intalnirea are loc in Spania, despre care multi cred ca va fi una dintre urmatoarele tari lovite de criza datoriilor.
Alte subiecte importante ce vor fi foarte probabil abordate la reuniunea din 2010 sunt razboiul din Afganistan si extinderea lui in Pakistan, precum si dosarul iranian. Ambele chestiuni sunt adevarate butoaie cu pulbere. Posibilele razboaie din Pakistan si Iran ar avea sanse foarte mari sa devina razboaie mondiale, astfel incat, faptul ca natiunile occidentale importante preseaza pentru interventie si sanctiuni tot mai mari in cele doua tari, fac ca ambele probleme sa fie subiecte fierbinti de discutie.
A.N.: Ce crezi: Grupul Bilderberg este cel care hotaraste soarta lumii? De ce ar trebui sa ne temem de deciziile pe care le iau bilderbergii?
A.M: Soarta lumii este mai mult o chestiune teoretica si filozofica, decat una academica. Soarta lumii este decisa de catre persoane, institutii, idei, ecosisteme, sisteme sociale, politice si economice, de cicluri naturale. Acest lucru i-ar da Grupului Bilderberg mult prea mult credit in istoria lumii.
Grupul Bilderberg poate si deseori urmareste sa modeleze evenimentele mondiale, insa, cu toate acestea nu inseamna ca el este de facto un guvern mondial.
Elitelor le place sa-si imagineze ca au control absolut, insa de multe ori lumea le trimite mementouri ca nicio persoana nu poate controla, in totaliatate, nici macar propriul destin, cu atat mai putin pe cel al oamenilor din jur. Pentru fiecare actiune, exista o reactiune egala si opusa. Agenda elitelor este deseori contracarata de agenda oamenilor simpli.
Un exemplu in acest sens il reprezinta proiectul elitelor de integrare a Americii de Nord, o incercare de a construi aceasta zona intr-un mod similar cu cel al Uniunii Europene. Este un proiect creat in totalitate de elite, nu este discutat sau dezbaut in mod public, ci doar in particular si in secret. Indiferent de efortul initiatorilor, proiectul nu-si atinge obiectivele.
Mai mult, in timp ce elitele discuta de necesitatea de a modela gandirea sociala pentru a-i determina pe cetateni sa se vada nu ca "americani" sau "canadieni", ci mai degraba ca "nord-americani", ei au determinat o mica grupare de cetateni-activisti din America de Nord sa se opuna acestui proiect de integrare. Astfel incat, putem vedea cetateni si grupuri de interese din intreaga America de Nord, de la stanga politica pana la dreapta esichierului politic, discutand si lucrand impreuna pentru a se opune proiectului integrarii Americii de Nord.
Acest lucru nu este pentru mine un semn al detinerii puterii absolute. Cu toate acestea, ar trebui sa ne preocupe intalnirile Bilderberg si ce se discuta acolo.
N-ar trebui insa sa ne temen de Bilderberg. Ei se intalnesc in secret deoarece "se tem" de opinia publica si de puterea adevarata pe care o au oamenii, ce pot oricand sa ia le puterea si bogatia.
Bilderbergii actioneaza si reactioneaza la frica, asa incat noi trebuie sa contrabalansam aceasta cu o atitudine deschisa si sincera. Nu trebuie sa-i privim cu teama, ci cu curiozitate sincera si oportuna. Trebuie sa intelegem, sa expunem si sa demascam intalnirile si agenda Bilderberg, ca sa jucam un rol mai activ si mai direct in situatiile socio-politico-economice in care participam. Nu exista loc pentru teama atunci cand cautam adevarul si dreptatea.
Cei care detin puterea sunt cei care se tem mai mult, deoarece au o paranoia implacabila ca pierd puterea, lucru care ii face sa ia masuri mai drastice pentru a se mentine in frunte si a-si extinde influenta.
Fundatiile sociale, politice si economice ale lumii trebuie determinate de oameni si nu de catre batrani albi si bogati, de 120 de ani, care se tem atat de mult de oameni ca trebuie sa se intalneasca si sa vorbeasca in secret.
Daca va uitati la binele facut de-a lungul istoriei de anumite persoane si popoare, el a fost facut la vedere, ca toti sa poate vedea si sa invete din el. Cei care vorbesc si lucreaza pentru adevar, egalitate, dreptate si libertate o fac in mod deschis si cu dedicatie. Cei care cauta castigul personal, puterea si bogatia, nu-si fac publice scopurile si atitudinele, caci sunt lipsiti de onoare, integritate si se opun idealurilor de adevar si justitie. Ceea ce se face pe merit, trebuie facut in mod deschis. Cu aceasta perspectiva in minte trebuie sa studiem Grupul Bilderberg.
Vezi aici informatii suplimentare despre Grupul Bilderberg.
Citeste mai multe despre Centre for Research on Globalization (CRG).
* Citatul a aparut in cartea "Clubul Bilderberg - Conducerea secreta a lumii", de Daniel Estulin, Editura Meditatii, 2008, pag.79
** Intlanirea europeana regionala a Comisiei Trilaterale va avea loc la Bucuresti, intre 15-17 octombrie 2010.
REFERINŢE
Reuniunea Bilderberg din 2010 va avea loc in luna iunie in localitatea spaniola Sitges - surse
Si ar mai fi de spus ca din Comisia Triaterala face parte si "onorabilul" domn Isarescu...
RăspundețiȘtergereCorect. Aceasta comisie se va reuni la Bucuresti in octombrie. In interviu, se spune ca pe unde trec acesti oameni, statul se destructureaza. Anul trecut au fost in Grecia si grecii sunt in strada de atunci, saptamana viitoare se duc in Spania, iar pe 8 iunie, sindicatele spaniloe au anunat proteste de strada.
RăspundețiȘtergereDupa logica asta, din octombrie ar trebui sa ne asteptam si noi la ce e mai rau.